TARPAN DE PIRINEI

Caii din rasa Tarpan de Pirinei sunt cunoscuti sub diferite denumiri in functie de tara unde sunt crescuti, in Franta sunt cunoscuti sub numele de Ponei Navarre, in regiunea Pottok din tara Basca, in Polonia ei sunt cunoscuti ca fiind un tip din rasa Konink, in Spania, este denumit Asturian; in Portugalia sunt cunoscuti sub numele de Garrano. Aceste rase sunt regionale dar din punct de vedere genetic sunt asemanatoare. Caii din rasa Tarpan de Pirinei sunt rezultatul concentrat al incercarii de a pastra cele mai pure animale ramase din acest tip. Se crede ca acesti cai sunt descendentii directi ai cailor din rasa Tarpan Magdalenian care apar reprezentati in picturile lupestre de pe peretii pesterilor de la Lascaux, Combarelles, Isturitz si Altamira.

Dupa ultima era glaciara, vremea mai calda si precipitatiile crescute au dus la inlocuirea tundrei cu o noua fauna intr-o perioada destul de scurta, aproximativ 2000 de ani. Ca urmare a acestor schimbari caii acelor timpuri s-au adaptat si si-au schimbat coloritul in maro sau negru pentru a evita eventualii pradatori si pentru a reusi sa se usuce mai repede dupa repetatele ploi si pentru a pastra mai bine caldura corpului si a se incalzii mai repede. Manjii pastrau coloritul lor initial pana la trei luni.

Pe parcurs ce populatia umana a crescut in aceasta regiune poneii salbatici au fost fortati sa migreze catre zonele mai saracacioase de la poalele muntilor sau de pe versanti. Acesta este motivul pentru care, inainte de 1950, era posibil sa mai vezi acesti cai traind in zonele muntoase cuprinse intre Tara Bascilor si Asturia sau Galicia. Insa, incepand cu 1970, acesti cai au fost imperecheati incrucisat cu alti cai din rasele Galez, Arab, Spaniol, Shetland, cai de tractiune Breton si Comtoi, astfel ca rasa de cai originari Tarpan de Pirinei era aproape de disparitie prin 1990. Sangele specific al cailor din aceasta rasa trebuie sa aiba antigen, asa cum s-a constatat intr-un studiu efectuat in 1976. Folosind aceste criterii ca baza de comparatie, toti caii din rasa Tarpan de Pirinei trebuie sa aiba aceasta caracteristica a sangelui precum si trecerea unui examen cu 56 de puncte de morfologie.

Incepand din 1990, o organizatie lucreaza la studierea, cautarea si conservarea ultimilor exemplare de cai din rasa Tarpan de Pirinei. 20 de iepe si numai 4 armasari (cel mai batran avand 30 de ani) au fost salvati iar acest mic grup a fost pus intr-o rezervatie de aproximativ 8.500 ha de teren salbatic montan. Dupa 1990, noua alte grupuri de cai din aceasta rasa, in genere grup de doua iepe si un armasar, au fost mutate in alte zone pentru a evita inmultirea in acelasi grup si a se evita probleme de ordin genetic.